Shagya arabă
Istoric și scurtă prezentare a rasei :
Se poate spune că cel mai vechi dintre nucleele de formare și consolidare a acestei subpopulații de cai arabi s-a născut pe teritoriu românesc, la Hergelia Rădăuți, unitate înființată de către armata habsburgică ocupantă la scurtă vreme după ce pământul răpit Moldovei și numit mai târziu Bucovina a fost anexat imperiului, în anul 1775.
Această subpopulație a rasei Pur sange arab a devenit o varietate culturală europeană a cailor de rasă arabă din imperiu, destinată să satisfacă nevoile cavaleriei ușoare, în special a ofițerimii din unitățile militare sau a celei din serviciul de gardă și protocol al coroanei imperiale. S-a urmărit astfel formarea unui cal la ale cărui vechi calități consacrate de rasa Pur sânge arab să i se adauge îmbunătățiri ale taliei, sporire a constituției robuste, rezistență și însușiri care să permită un călărit ușor indiferent de alură sau de condițiile de teren.
Acest lucru a fost realizat prin încrucișări de ameliorare prin infuzie cu următorii armăsari din rasa Pur sânge arab care au devenit întemeietori de linii de sânge:
Mai târziu au apărut și alte linii de sânge precum: GIDRAN, SIGLAVY BAGDADY (1895), MERSUCH (1898), AMURATH, IBRAHIM (1900), KUHAYLAN ZAID, EL SBAA (1920) și altele.
După reîntemeierea Hergheliei de Stat de la Rădăuți, în 1919, activitatea de reproducție a început cu 4 armăsari pepinieri din liniile de sânge GAZAL, SGLAVY BAGDADY I, DAHOMAN XXII și SHAGYA XV și cu 31 iepe mamă.
În perioada interbelică, la Rădauți au fost importați armăsarii de reproducție SHAGYA XIX și OBAJAN VI, iar din descendența nucleului format au fost promovați pepinierii remarcabili: DAHOMAN XXI și DAHOMAN XXIII, OBAJAN VIII și OBAJAN IX, SIGLAVY BAGDADY III, MERSUCH II, MERSUCH III, KOHEILAN VII, KOHEILAN IX, GAZAL I, GAZAL II, IUSSUF IV și HADBAN III.
În ajunul celui de al doilea război mondial sunt aduși reprezentanți ai liniilor EL SBAA și BECK din Polonia.
În 1941, anul intrării României în război, nucleul de rasă Arabă este transferat la Rusețu. De aici efectivul a fost transferat în 1964 la Slobozia.
În 1968 populația este mutată la Herghelia Jegălia unde nucleul de rasă este crescut până la începutul anilor 80. De aici o parte din nucleu este transferat mai apoi la Brebeni.
La sfărșitul anilor 80 se începe și se desfășoară în mod treptat transferul cailor arabi la Herghelia Rădăuți. În anii ce au urmat populațiile de cai Arabi și Pur sînge arabi sunt crescute separat în Hergheliile de la Rădăuți și de la Mangalia odată cu dezvoltarea legăturilor internaționale hipologice și în special cu Organizația Mondială a Crescătorilor de Cai Arabi (World Arabian Horse Organization – WAHO și Internationale Shagya Araber Gesellschaft – ISG).
|